Vadul lui Vodă este un oraş din componența municipiului Chișinău. Suprafaţa construită a oraşului alcătuieşte circa 2.43 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.19 km. Orașul Vadul lui Vodă este situat pe malul drept al Nistrului, la o distanţă de 18 km de municipiul Chișinău. Orașul Vadul lui Vodă este o zonă balneoclimaterică cu tradiții.
        Prima atestare a localității Vadul-lui-Vodă datează din 1432. Legenda spune că denumirea Vadul lui Vodă ţine de numele domnitorului Ştefan cel Mare, care după o victorie repurtată în lupta cu tătarii, în 1485, la Nistru, a făcut o masă mare de sărbătoare. Abia în anul 1732 denumirea Vadul lui Vodă apare în documentele prin care toată moşia trece în stăpînirea lui Nicolae, feciorul boierului Iaroşevici.              Vadul lui Vodă este atestat ca localitate în recensămîntul din anul 1774.
În 1805 se construieşte biserica din piatră, unde activau doi preoţi, trei dascăli şi un călugăr.
Spre mijlocul secolului al XIX-lea moşia Vadul lui Vodă trece în stăpînirea boierului Sicară. Soţia acestuia, Natalia Sicară, deschide în anul 1855 în localitate un muzeu, cu exponate aduse din Egipt, Grecia, Italia şi alte ţări. In secţia de geologie au fost expuse pietre cu amprentele animalelor şi plantelor demult dispărute. Muzeul a fost reorganizat şi completat de boierul Ion Suruceanu, care mai tîrziu a a transferat colecţia muzeului la Chișinău.
Conform recensămîntului din anul 1859 în Vadul lui Vodă erau 140 de gospodării cu 166 bărbaţi şi 144 femei. În 1861 în localitate îşi începe activitatea şcoala bisericească, iar în 1862 se construieşte debarcaderul pe Nistru. Din 1868 începe navigaţia regulată pe Nistru, localitatea Vadul lui Vodă devenind unul din punctele traficului fluvial.
Către anul 1940 în Vadul lui Vodă erau 187 de gospodării în care locuiau 984 de persoane. Valorificarea balneară a zonei Vadul lui Vodă a început după 1945.
În 1968 satul Vadul lui Vodă cu 5000 de locuitori a căpătat statut de orăşel şi a fost subordonat Comitetului Executiv Chișinău.